Legea pasunilor actualizata - 11. 07. 2014

Presedintele Traian Basescu a semnat decretul de promulgare a legii pajistilor, urmand ca Ministerul Agriculturii sa publice normele de aplicare.

Pajistile permanente din extravilanul localitatilor, denumite pajisti permanente, sunt terenuri consacrate productiei de iarba si de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au facut parte din sistemul de rotatie a culturilor din exploatatie timp de cel putin 5 ani sau mai mult, asa cum este prevazut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

Pajistile permanente pot include si alte specii, precum arbustii si/sau arborii, utilizati si pentru pasunat, cu conditia ca iarba si alte plante furajere sa ramana predominante, precum si terenurile bune pentru pasunat care fac parte din practicile si obiceiurile locului, unde, in mod obisnuit, suprafetele de pasunat nu sunt predominant acoperite cu iarba si cu alte plante furajere erbacee.

Legea defineste pasunile si fanetele ca suprafete agricole inscrise in actele de proprietate cu aceste categorii de folosinta, care sunt destinate producerii de furaje, iarba si alte plante erbacee pentru animale, recoltate prin cosire sau valorificate prin pasunare.

Utilizatorul de pasuni si fanete este definit ca fiind crescator de animale, persoana fizica/juridica inscrisa in Registrul national al exploatatiilor care desfasoara activitati agricole specifice categoriei de folosinta pasuni si fanete, conform clasificarii statistice a activitatilor economice in Uniunea Europeana pentru productia vegetala si animala, care detine legal dreptul de folosinta asupra suprafetei agricole si care valorifica pasunea prin pasunare cu efective de animale aflate in proprietatea sa sau prin cosire cel putin o data pe an.

Detinatori de pajisti sunt definiti ca fiind titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari ai pajistilor.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin intermediul registrului agricol va centraliza anual suprafetele din categoria de folosinta pajisti permanente pentru verificarea, controlul si mentinerea suprafetei totale ocupata cu pajisti in Romania la data de 1 ianuarie 2007, asa cum este prevazut in art. 6 alin.(2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003. Suprafata de pajisti se actualizeaza in registrul agricol.

Totodata, MADR, prin autoritatile cu atributii in domeniu aflate in subordinea sa, este autoritatea competenta pentru verificarea respectarii prevederilor legii.

Pajistile se folosesc pentru pasunatul animalelor si producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a pajistilor din extravilanul localitatilor.

Totusi, scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a pajistilor, situate in extravilan, se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru:

  1. amplasarea obiectivelor de interes national, judetean sau local, declarate de utilitate publica, in conditiile legislatiei in vigoare;
  2. infiintarea de noi capacitati de producere a energiei regenerabile, in conditiile legii, care sa nu afecteze buna exploatare a pajistilor;
  3. lucrari privind apararea, ordinea publica si siguranta nationala, declarate de utilitate publica in conditiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, republicata;
  4. operatiuni si lucrari legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea titeiului si a altor resurse minerale naturale, desfasurate in baza acordurilor de concesiune petroliera, operatiuni si lucrari de constructii in legatura cu acestea si operatiuni legate de extractia, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea si comercializarea productiei de titei si resurse minerale naturale;
  5. reconstituirea dreptului de proprietate in conditiile Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile ulterioare;
  6. lucrari privind apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala, declarate de utilitate publica in conditiile Legii nr. 33/1994, republicata;
  7. lucrari in cadrul unor programe de dezvoltare locala/judeteana/regionala initiate de autoritatile administratiei publice locale.

Aceste excepceptii pot fi aprobate, cu obligatia ca beneficiarul suprafetei scoase definitiv din circuitul agricol al pajistilor sa recupereze din terenurile neproductive o suprafata egala cu cea aprobata a fi scoasa din circuitul agricol.

Avizarea scoaterii definitive din circuitul agricol fara obligatia de recuperare se face pana la echivalarea suprafetei de pajisti din Romania cu suprafata prevazuta la art. 6 alin. (2) din Regulament. Recuperarea acestor terenuri se face pana la data stabilita in actul prin care se avizeaza scoaterea definitiva din circuitul agricol a acestor suprafete, astfel incat sa nu scada suprafata de pajisti la nivel local, judetean sau national, dupa caz, sub cea prevazuta la art. 6 alin. (2) din Regulament.

Pe terenurile recuperate se efectueaza toate lucrarile necesare pentru refacerea covorului vegetal.

Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a terenurilor avand categoria de folosinta pajisti situate in extravilanul localitatilor pentru realizarea obiectivelor de investitii amintite se face numai in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, precum si cu respectarea prevederilor regulamentului aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi.

Pentru scoaterea temporara din circuitul agricol a terenurilor avand categoria de folosinta pajisti  nu se face recuperare.

Pajistile pot fi introduse in intravilanul localitatilor cu avizul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si cu conditia respectarii legii. Pajistile proprietate publica si/sau privata a statului, situate in intravilanul localitatilor pot fi scoase din circuitul agricol cu avizul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Modul de gestionare al pajistilor se stabileste prin amenajamente pastorale. Consiliile locale au obligatia sa elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajistile aflate pe unitatea administrativ-teritoriala in cauza. Continutul amenajamentului pastoral se aproba si se detaliaza prin normele metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Folosirea si exploatarea pajistilor se fac cu respectarea bunelor conditii agricole si de mediu, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Suprainsamantarea pajistilor se realizeaza numai cu seminte de plante erbacee furajere din familiile de graminee si leguminoase perene sau amestecuri ale acestora.

Pajistile pot fi concesionate pentru 7-10 ani

Pentru punerea in valoarea a pajistilor aflate in domeniul public al comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor, si pentru folosirea eficienta a acestora, unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor locale, in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice avand animalele inscrise in R.N.E., incheie contracte de concesiune/inchiriere, in conditiile legii, pentru suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute in exploatatie, pe o perioada cuprinsa intre 7 si 10 ani.

Pentru punerea in valoare a pajistilor aflate in domeniul privat al comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor, si pentru folosirea eficienta a acestora, unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor locale, in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fi zice sau juridice avand animalele inscrise in R.N.E., incheie contracte de inchiriere, in conditiile legii, pentru suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute in exploatatie, pe o perioada cuprinsa intre 7 si 10 ani.

Dreptul de preferinta al asociatiilor locale

Pretul concesiunii/inchirierii se stabileste tinand cont de echilibrul financiar intre valoarea productiei de iarba disponibila si obligatiile care ii sunt impuse utilizatorului pajistii permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral.

Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor locale au obligatia de a include in cadrul documentatiei de concesiune sau inchiriere a pajistilor permanente, amenajamentul pastoral si conditii speciale de indeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Concesiunea/inchirierea pajistilor permanente aflate in domeniul public/privat al comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferinta al asociatiilor patrimoniale ale membrilor colectivitatii locale, proprietari de animale inscrise in RNE.

Consiliile locale au obligatia sa aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajistile permanente aflate pe unitatea administrativ-teritoriala in cauza, intocmite de catre specialistii din cadrul primariilor, al directiilor judetene pentru agricultura si din cadrul camerelor agricole judetene aflate in subordinea consiliului judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau de catre specialistii din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic si de vanatoare, dupa caz, conform ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajisti Brasov.

În vederea accesarii fondurilor europene aferente platilor pe suprafata, persoanele fizice si juridice proprietari/utilizatori de pajisti, au obligatia sa efectueze o cosire cel putin o data pe an sau incarcatura minima sa fie de 0,3 UVM/ha, in oricare din zilele perioadei de pasunat, stabilite prin amenajamentul pastoral, incepand cu anul de cerere 2014.

În cazul in care proprietarii de animale sunt membrii ai unei asociatii si exploateaza in comun o suprafata de pasune, contractul de inchiriere/concesiune se incheie cu fiecare utilizator membru al asociatiei in parte.

Circulatia pe pajisti cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, altele decat cele folosite pentru activitati agricole de catre cel care utilizeaza pajistea, cu exceptia circulatiei cu orice mijloace de transport in situatii de urgenta generate de calamitati, accidente de orice natura, precum si cu autovehicule, motociclete si ATV-uri sau mopede in vederea organizarii de activitati sportive, de recreere si turism, cu acordul detinatorului sau al utilizatorului in conditiile legii.

Arderea vegetatiei pajistilor fara respectarea prevederilor legislatiei in vigoare se sanctioneaza cu cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizica, respectiv cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoana juridica.

Prevederile legii cu privire regimul pajistilor nu se aplica urmatoarelor obiective de investitii:

  1. constructii care servesc activitatile agricole, precum si anexele la exploatatiile agricole;
  2. refugii montane, in caz de urgenta cu infrastructura necesara;
  3. drumuri publice si private;
  4. investitii realizate din fonduri europene;
  5. locuinte si investitii in cadrul unor programe de dezvoltare/locala/judeteana/regionala aprobate de autoritatile administratiei publice locale;
  6. acvacultura, cu infrastructura si utilitatile necesare.


Inapoi la acte normative